”Trei crime macabre îi schimbă planurile profesorului Baker de la Universitatea Princeton, aflat la Sighisoara pentru o conferință de isorie. Cea mai controversată figură a Europei de Est, Vlad Țepeș, a finanțat un proiect ambițios, care avea să schimbe fața întregii lumi: multiplcarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiți inițiați.În anul 1455, codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată: Biblia B42, numită și Biblia lui Gutenberg.”
Aceasta este descrierea oficială a cărții, descriere pe care o găsim pe coperta patru a cărții. Volumul a apărut la editura RAO. Varianta cartonată nu se mai găsește, deși mi-aș fi dorit-o tare mult, dețin varianta de buzunar. Este mai ușor de purtat în geantă, dar tot rămân fană a cărților cu coperți cartonate.
Volumul începe cu profesorul Charles Baker pe care îl cunoaștem deja din ”Testamenul lui Abraham”, care se află la o conferință în Sighișoara. Acesta este întrerupt de un ofițer de poliție și rugat să îi însoțească la locul unei crime macabre.
Pe ”Scara școlarilor” care duce către ”Școala din Deal” din orașul vechi al Sighișoarei, ei găsesc trei cadavre așezate în forma unei cruci, iar alături o carte de vizită cu logo-ul profesorului. Acest lucru le sugereză polițiștilor că autorul este însuși profesorul Baker. Iar acesta este doar începutul poveștii.
Îsi face apariția și Christa, angajată a Interpolului, care îl va însoți pe Charles în toată aventura lui, iar scopul ei ascuns este acela de a-l proteja pe profesor.
La ușa camerei de hotel a lui Charles apare un bătrân ce îi povestește acestuia unele lucruri despre bunicul lui și îi lasă o mapă cu documente și sarcina de a găsi sabia lui Vlad Țepeș, pe care bunicul său a căutat-o și pentru care l-a pregatit și pe el încă de când era copil.
Aventura lui Charles și a Christei va continua în Praga, unde vor avea de descoperit mai multe indicii și de dezlegat mai multe coduri ascunse pentru a duce misiunea de recuperare a sabiei la bun sfârșit.
În finalul cărții, Charles ajunge la Bologna unde va descoperi alte documente care îl vor aduce mai aproape de finalul misiunii sale.
Acest volum, la fel ca și ”Testamentul lui Abraham”, conține extrem de multe informații pe care este bine să le aprofundezi. Necesită o mai mare atenție și verificare, ceea ce voi face la un moment dat cu pixul, hartia și laptopul lângă mine.
Igor Bergler nu m-a dezamăgit nici de data aceasta
Din nou Igor Bergler a dovedit că își respectă cititorii și nu scrie la repezeală doar de dragul de a mai scoate o carte pe care să o cumpere mii de oameni pentru că beneficiază de o campanie de marketing foarte bine pusă la punct.
Igor Bergler dovedește de fiecare dată că înainte de a pune cuvintele pe hârtie depune o imensă muncă de documentare. Cărțile lui nu conțin greșeli gramaticale și de scriere, ceea ce eu consider că face parte atât din munca autorului cât și a editorilor.
Autorul are o mare atenție la detalii ceea ce face ca povestea să curgă mai ușor, iar ritmul alert în care scrie nu te lasă să lași cartea din mână.
Îmi plac autorii care îsi respectă cititorii și Igor Bergler asta m-a făcut să cred prin felul în care îsi scrie cărțile.
Biblia pierdută criticată de mulți cititori
”Biblia pierdută” a lui Igor Bergler a fost aspru criticată de mulți cititori. Aceștia spun că ar fi copiată după ”Codul lui DaVinci” a lui Dan Brown.
”Codul lui DaVinci” l-am citit după ce am citit cartea românului nostru, de fapt mai am puțin până o termin și voi reveni și cu părerea mea în acest sens.
Bineînțeles că înainte de a cumpăra cartea și eu am căutat păreile altor bloggeri și totuși părerile erau împărțite, de accea am zis să îi acord o șansă. Un alt factor de decizie, de fapt principalul factor de decizie a fost ”Testamaetul lui Abraham” pe care l-am citit înaintea ”Bibliei pierdute” și mi-a plăcut enorm.
În continuare eu îmi fac temele legate de ”Codul lui DaVinci” și pe voi va pup și vă doresc primăvară frumoasă, pentru că abia acum a venit primăvara.
